Eu nu-l fac, eu îl omor!

Share on:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Tocmai am fost şocat. De fapt încă sunt în stare de şoc când scriu această postare. Am fost atent la alte lucruri mai mult sau mai puțin importante în aceste zile şi am trecut peste această ştire fără să o bag în seamă. Parcă am citit ceva, parcă am şi auzit la tv de ea dar nu am “procesat-o”. Dar acum am aflat şi am intrat pe toate site-urile de afară să verific dacă nu e vreo fake-news. Încă refuz să cred că aşa ceva poate fi adevărat.

Acum patru zile în New York, statul, nu oraşul, s-a votat legea care permite femeilor să avorteze chiar cu o zi înaintea naşterii.

Cu toții am făcut prostii la viața noastră. Nu există om fără păcat. Şi totuşi cum să arunci steaguri şi pălării în aer şi să te bucuri la o asemenea lege?

Eu credeam că s-a votat avortul aşa cum ştiu că e şi la noi până în 3 luni. Nu că asta ar fi ceva ok. Credeam totuşi că acolo femeile voiau şi ele dreptul la această alegere. Am zis “băi, fiecare e stăpân pe viața lui, e alegerea fiecăruia şi păcatul lui. Nu e treaba mea să condamn pe nimeni”. Dar, nu, toate acele individe din stradă şi toți reprezentanții diferitelor organizații militau pentru ca nişte adulți în deplinătatea facultăților mintale să poată omori legal un bebeluş de 7, 8 chiar 9 luni de sarcină. Băi, se nasc copii prematur în 7-8 luni şi parinții se luptă să îi țină în incubatoare. La noi te costă acest lucru de trebuie să îți vinzi un rinichi ca să traiască băiețaşul sau fetița ta.

Lumea progresistă a prezentat această schimbare ca pe ceva firesc, ca pe o victorie a femeilor împotriva celor care vor să hotărască ei ce să facă ele cu corpul lor. Şi toți au căzut în admirație la vorbele de PR ale celor care militau pentru această mizerie, această crimă!

Bun, ăia au decis asta acolo. Să fie sănătoşi, dar să fie la ei acolo! Aici e România “înapoiată” şi vrem să rămână aşa!

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *